Trebuie agitat: daca galbenusul se loveste de peretii oului, facand un sunet de tip “clac, clac”, inseamna ca camera de aer s-a dezvoltat prea mult, iar oul nu este prea proaspat. Elementul care determina prospetimea unui ou e tocmai dimensiunea camerei de aer ce se dezvolta in interiorul coajei oului: cu cat e mai mica, cu atat e mai proaspat.
Oua
Un alt truc care arata cat de proaspat e oul e scufundarea lui in apa: daca e proaspat ramane intins pe fundul apei, daca are o saptamana atunci ramane in picioare cu varful in sus; iar daca pluteste deasupra apei inseamna ca e vechi si stricat, deoarece are camera de aer mare. In schimb daca te uiti la un ou in bataia lumini, cand e proaspat se vede galbenusul in centru.
0 oameni plac acest articol.
Imi place 
Postat in Alimente & Băuturi.
Taguri atribuite ou proaspat.
De catre irina
– 2 Iulie 2009
Un ou
Trucul pentru ati da seama care e diferenta e sa-l rotesti in jurul sau pentru cateva momente: daca e proaspat, inainte sa se opreasca din invartit, se mai invarte putin, in schimb daca e fiert se invarte pentru un timp mai lung. Cauza acestui comportament divers rezida intr-un principiu al fizicii numit conservarea momentului inertiei, care descrie comportamentul unui obiect in rotatie.
Cand masa obiectului e mai compacta aceasta se invarte la viteza mai mare: clasicul exemplu e acela al patinatoarelor, care isi apropie bratele de corp pentru a se roti mai repede. La fel ca si patinatoarele, oul fiert are un moment de inertie inferior oului crud, astfel: aplicandu-se aceeasi forta de rotatie oului crud cat si celui fiert, cel fiert se va roti pentru un timp mai lung.
0 oameni plac acest articol.
Imi place
Postat in Alimente & Băuturi.
Taguri atribuite ou crud, ou fiert.
De catre irina
– 2 Iulie 2009
Amintirea gustului
Da. In momentul cand ne imaginam ca gustam o mancare readucem in mintea noastra gustul ei multumita memoriei gustative: o “magazie” care inregistreaza experienta noastra personala cu mancarea. Precizia cu care ne aducem aminte de gustul unei mancari variaza de la individ la individ, dat fiind faptul ca bogatia memoriei gustative depinde de multitudinea de experiente gustative traite. Dupa cum stim, gustul e strans legat de simtul olfactiv (miros), asadar acestea doua sunt strans legate intre ele. Cand reevocam un gust, reevocam si mirosul sau.
In momentul cand ne amintim un gust care ne place, glandele salivare produc saliva “lasandu-ne gura apa”. La fel se intampla si cand ne amintim mancaruri acre (cum ar fi cele pe baza de lamaie), dat fiind faptul ca saliva ajuta la neutralizarea acidului.
0 oameni plac acest articol.
Imi place
Postat in Alimente & Băuturi.
De catre jenaboo
– 23 Iunie 2009
Termenul sushi, la noi, e folosit in mod impropriu pentru a indica, in mod general, mancarurile clasice japoneze pe baza de peste crud. In realitate, cuvantul sushi indica orezul condimentat cu otet de orez: sushi -meshi (orezul sushi). Sushi se pare ca deriva dintr-o forma arhaica care denumea “acidul”. Orezului sushi i se adauga filet de peste crud, acesta numindu-se in japoneza sashimi.
Un mod de a manca sushi
Asupra originii cuvantului sushi exista multe ipoteze: cea mai credibila apartine secolului IV i. Cr., cand in Japonia se raspandi o metoda pentru a conserva pestele, metoda deja folosita in Asia sud-orientala si in China: pestele crud era pus pe straturi, iar intre straturi se punea sare alternat cu orez si se lasa la fermentat. In secolul XVII se adauga otet de orez pentru a grabi fermentarea si altfel in scurt timp pestele se putea gati. Dar in farfurie se manca numai pestele.
In Tokyo, pe la sfarsitul secolului XVIII, au aparut primele fast-food-uri; pe standuri era agatat un cearceaf in care clientii isi stergeau mainile. Cu cat era mai murdar cearceaful, cu atat era mai bun sushi vandut.
0 oameni plac acest articol.
Imi place
Postat in Gătit.
De catre admin
– 23 Iunie 2009
Zaharul
Nu. Cariile dentare sunt provocate de anumite bacterii, care fermentand zaharurile (zaharoza, fructoza si glucoza) prezente in mancare, creaza acizi care dauneaza smaltului dintilor. Indulcitorii artificiali (cum ar fi zaharina sau aspartamul), sau cei naturali (cum ar fi xorbitolul si xilitolul); acestea nu sunt fermentate de bacteriile cavitatii orale si, astfel, nu pot cauza carii.
Principala bacterie responsabila de producerea cariilor e Streptococcus mutans, aceasta fermenteaza zaharoza, adica zaharul de bucatarie comun. Diverse studii au demonstrat ca xilitolul, prezent in guma de mestecat si pasta de dinti, previne dezvoltarea acestei specii de bacterie.
0 oameni plac acest articol.
Imi place
Postat in Medicină.
De catre admin
– 19 Iunie 2009
Da, exista desene antice care atesta acest fenomen si la animale, de exemplu: pisici cu organe comune.
Broaste testoase siameze
In epoca recenta s-au observat cazuri de siamezi la vitei, miei, porci, reptile, pasari si pesti. Chiar si printre pisici s-au nascut siamezi la o ferma din SUA.
Gemenii siamezi, pe care englezii ii numesc “gemeni comuni”, sunt de fapt gemeni nascuti din acelasi ou fecundat. Conjunctia de organe, care poate fi alcatuita din diferite organe ale corpului, e cauzata de diviziunea incompleta a oului in primele faze de dezvoltare. Daca diviziunea e completa, atunci se nasc doi gemeni normali, nu conjugati. In natura siamezii sunt deseori avortati spontan sau mor la putin timp dupa nastere.
0 oameni plac acest articol.
Imi place
Postat in Biologie.
De catre admin
– 18 Iunie 2009
Multe pasari marine sunt capabile sa inoate in momentul cand isi procura hrana. Acestea folosesc aripile pe post de inotatoare. Pentru a realiza aceasta trebuie sa faca un compromis evolutiv, deoarece aripile lungi (ideale pentru zbor) nu sunt potrivite pentru inot. De aceea, toate pasarile din specia Alcidae, cum ar fi pasarea uria, pescarusul, au aripi scurte si inguste. Au un zbor mai putin agil, dar se misca foarte repede sub apa. Uria, de exemplu, ajunge pana la 60 de metri adancime.
Pasarea Uria
Foarte dedicati inotului sunt pinguinii: aripile lor sunt in intregime transformate in inotatoare, care permite unor specii, cum ar fi pinguinul imperator, sa ajunga lejer la 100 de metri profunzime, iar in cazuri extreme pana la 500 de metri.
Alte pasari, cum ar fi ratele din specia Aythya, traiesc mai mult pe pamant. Acestea, in schimb, nu-si folosesc aripile pentru a inota, ci se imping cu labele si ajung la cateva zeci de metri sub apa.
0 oameni plac acest articol.
Imi place
Postat in Biologie.
Taguri atribuite pasarea uria, pasari inotatoare.
De catre admin
– 16 Iunie 2009
Tantar suge sange
Tantarul (Culex pipiens) poate suge de la 3 la 4 miligrame de sange pe zi, cantitate echivalenta cu o data si jumatate greutatea lui. Daca nu e deranjat, tantarul poate suge aceasta cantitate dintr-o singura impunsatura. Numai femela suge sange, aceasta fiind dotata cu un aparat de impuns si de supt. Masculul, in schimb, se hraneste numai cu lichide vegetale, cum ar fi nectarul florilor. In realitate si femela se hraneste cu substante vegetale, dar dupa acuplaj, trebuie sa consume hrana pe baza de sange pentru a asigura substantele nutritive necesare pentru a cresterea oualor, inainte de a le depune. Pentru a facilita suptul sangelui, femela de tantar introduce in piele o substanta anticoagulanta care provoaca iritatie si umflaturi ale pielii.
Tantarul e atras de caldura si de mirosurile corpului si isi poate localiza victima si de la 30 de metri distanta, multumita receptorilor situati in antenele tantarului care capteaza anhidrida carbonica din aer emisa cu respiratia. Nu se cunosc mecanismele exacte care determina tantarii sa aleaga anumite persoane, iar pe altele sa le ignore.
Dupa un studiu efectuat la Universitatea Ratisbona din Germania, atractia tantarilor de catre anumite persoane ar determina-o acidul lactic prezent in transpiratie.
0 oameni plac acest articol.
Imi place
Postat in Biologie.
Taguri atribuite punsatura, sange, tantari.
De catre admin
– 15 Iunie 2009
